Din păcate, când vine vorba despre sănătatea creierului, dar mai ales despre sănătatea mintală avem probleme uriașe în România. Pe lângă evidentul tabu din jurul subiectelor ce ţin de sănătate mintală, nici în ceea ce priveşte prevenţia pentru a încetini îmbătrânirea creierului nu stăm cu mult mai bine.

Totuşi, dacă luăm o distanță critică suficientă față de subiect, nu putem să nu remarcăm că s-au făcut progrese importante. Se fac studii serioase care urmăresc lucrurile de zeci de ani deja, metaanalize, se scriu cărți pe înțelesul tuturor. 

Realitatea documentată arată că adulții nu iau în serios problemele tinerilor. Adolescenții nu sunt ascultați de cei din jurul lor care ar putea identifica la timp problemele grave de sănătate. Există copii și adolescenți care cer ajutorul consilierilor psihologici de la școală, dar care sunt ignorați pentru că bolile mintale nu sunt încă văzute ca fiind la fel de importante precum cele fizice. 

Probleme de sănătate a creierului, nu de sănătate mintală

Când ai un picior în ghips, se vede. Când suferi de depresie sau de anxietate, totul se petrece în mintea ta. 

Doctorul Daniel Amen, unul dintre cei mai cunoscuţi psihiatri şi experţi în sănătatea creierului, spune că, în ciuda acestor percepții greșite, ne-am afla totuși în pragul unei noi revoluții care va schimba domeniul sănătății mintale. 

Într-una dintre cărţile sale pe acest subiect, Amen spune că trebuie să ne debarasăm de o paradigmă învechită și stigmatizantă, ce pune etichete și îi împiedică astfel pe oameni să ceară sau să primească ajutor. 

Nimeni nu este luat în derâdere sau umilit dacă cere ajutor pentru diabet, de pildă. Sau pentru o boală cardiovasculară. Tot așa, nimeni nu ar trebui să fie ignorat atunci când cere ajutor pentru depresie, pentru tulburări de panică, pentru anxietate, pentru o dependență. 

Iar un prim pas în direcția asta, descris de Amen în carte, e incredibil de simplu și de util: trebuie să conștientizăm că NU ne confruntăm cu probleme de sănătate mintală, ci, atenție, cu probleme de sănătate a creierului!

Regândirea sănătății mintale ca sănătate a creierului schimbă tot: Oamenii nu mai văd problemele de depresie, anxietate, dependențe ca fiind probleme morale, ci strict probleme medicale, probleme ale unui organ.

Când apar astfel de probleme, nu doar psihologia trebuie analizată, ci și biologia, care poate să ofere răspunsuri sau, cum ziceam, să-i ajute pe medici să pună întrebări mai bune. Un terapeut bun trebuie să te trimită și la analize de sânge. Trebuie să știe cum stai cu glicemia, cu colesterolul, cu vitaminele. Ce deficiențe ai. Întreaga persoană trebuie evaluată atunci când e vorba de „boli mintale”. Creierul este un organ legat de restul corpului. Când corpul este nesănătos, și creierul este la fel. 

Cele patru dimensiuni ale sănătății și ale bolii

Există dimensiunea biologică, adică modul în care funcționează organismul. 

Cea psihologică, care se referă la modul în care o persoană gândește. 

Apoi, dimensiunea socială, adică sprijinul de care un om are parte și situația de viață. 

Și, în cele din urmă, există și o dimensiune spirituală, care are în vedere legătura cu ceva mai mare. Cu un zeu, cu Dumnezeu, cu planeta, cu generațiile viitoare, cu orice face o persoană să simtă acea emoție de uimire, despre care vorbește și Daniel Keltner în cartea care se numește chiar așa, „Uimirea”, tradusă la editura Publica. 

Fiecare dintre aceste patru aspecte afectează sănătatea creierului. Iar problema e că nu avem suficient control asupra lor. Felul în care ne organizăm viețile în societăți are un impact uriaș asupra acestor dimensiuni. 

Există o demarcație fină între apatie și încercarea de a face tot ce ține de tine ca să-ți faci viața mai bună. Așa că, există niște obiceiuri simple pe care le putem adopta, ca să facem atât cât putem noi pentru sănătatea creierului.

8 aspecte de reţinut despre creierul nostru

Există câteva lucruri care trebuie înțelese despre creier:

1. Cel mai complicat organ din întreg universul este creierul: numărul de conexiuni dintr-un creier uman depășește numărul de stele din galaxia noastră.  

2. Creierul este implicat în tot ceea ce facem. 

3. Când creierul funcționează bine, toată viață ni se schimbă. În bine. 

4. La fel ca orice alt organ, și creierul are nevoi care trebuie adresate și satisfăcute. Are nevoie de un somn bun, de hidratare adecvată, de relații bune, de conectarea cu alte creiere, de sens.

5. Creierul trebuie protejat de lovituri. Chiar dacă este adăpostit de un craniu foarte dur, creierul este moale și trebuie protejat. Ca părinți, trebuie să știți că vă expuneți copilul unor riscuri serioase de a dezvolta boli degenerative ale creierului dacă-l trimiteți la sporturi care presupun lovituri în cap. fie că vorbim despre pumni sau despre mingea de fotbal. 

6. Multe lucruri pot afecta creierul, la fel cum multe lucruri pot ajuta creierul. 

7. Toate părțile creierului trebuie să funcționeze bine împreună. Ca o orchestră, dacă vreți.

8. Există ceea ce se numește „rezerva cerebrală”, care ne poate ajuta să facem față mai bine sau mai prost stresului vieții. 

E foarte interesantă ideea asta a rezervei cerebrale. Atunci când avem mai multă rezervă, suntem mai rezistenți și facem mai bine față procesului de îmbătrânire. Stilul de viață și activitățile de zi cu zi au un rol important aici. Creierul poate fi antrenat exact așa cum ne antrenăm mușchii. Daniel Amen spune că îmbătrânirea creierului ar fi, de fapt, opțională. Cu alte cuvinte, dacă folosești strategiile potrivite, ai putea să-ți păstrezi creierul tânăr mult și bine.

Nu doar acţiunile noastre influenţează rezerva cerebrală

Însă nu doar obiceiurile noastre influențează rezerva cerebrală. Cercetările arată că inclusiv ceea ce fac părinții noștri înainte ca noi să ne naștem ne influențează.

Dacă mama a fumat cât timp era însărcinată, sau a fumat pasiv inhalând fum de la tatăl copilului, dacă a băut alcool, dacă s-a hrănit cu prea multe alimente ultraprocesate, dacă a fost expusă la stres cronic, toate astea au avut un efect asupra rezervei cerebrale a copilului. 

Aspecte importante pentru sănătatea creierului

Vestea bună este că această rezervă cerebrală poate să fie și crescută. Deciziile pe care le luăm în fiecare zi, obiceiurile pe care le adoptăm pot să accelereze sau să încetinească procesul de îmbătrânire.

Consumul de apă

Există mai mulți factori de risc care ne distrug mintea, despre care vorbește Amen în carte. Fluxul sanguin, de pildă: este esențial să avem grijă de vasele de sânge. Asta înseamnă să ne controlăm tensiunea arterială. Și sunt lucruri foarte comune pe care le putem face precum activitatea simplă de a bea apă. 

Există atât de mulți oameni care pur și simplu nu beau apă câte o zi întreagă. Dar beau litri întregi de băuturi carbogazoase. Dacă beți măcar cinci pahare de apă pe zi, puteți scădea riscul de hipertensiune arterială. 

Limitarea consumului de sare

Apoi, ar trebui să limităm consumul de sare. Consumăm sare în exces, iar asta ne afectează tensiunea arterială, fluxul sanguin și, în cele din urmă, creierul.

Apoi, încercați să eliminați zahărul din alimentația voastră. Zahărul deteriorează vasele de sânge și crește riscul apariției bolilor de inimă. Iar bolile de inimă sunt și ele asociate cu depresia. Introduceți în dietă mai multe alimente bogate în magneziu precum avocado, nuci și semințe, și alimente bogate în potasiu: spanac și cartofi dulci. 

Învăţarea continuă

Nu vă opriți din învățat. Când vă opriți, creierul pur și simplu începe să moară. Boala Alzheimer și alte forme de demență pot să înceapă să afecteze creierul înainte ca orice simptom să apară. E atât de important să ne ocupăm de sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânim.

Diminuarea numărului de toxine

Apoi, creierul e afectat de toate toxinele la care ne supunem în fiecare zi. Nu este vorba doar despre poluarea din trafic, există și surse de toxine la care nici măcar nu ne gândim. Doctorul Amen zice să vă testați punându-vă câteva întrebări:

• Folosiți produse de curățare și inhalați vaporii lor în timp ce faceți curățenie?
• Vă stropiți grădinile cu pesticide?
• Inhalați gazele de eșapament ale automobilelor? 

Diminuarea sau eliminarea consumului de alcool

Consumul de alcool în exces pe termen lung poate avea efecte grave asupra creierului. Printre acestea se numără deteriorarea structurii și funcțiilor creierului, ceea ce poate duce la probleme de memorie, dificultăți de concentrare și reducerea capacității de învățare. Alcoolul afectează în mod special hipocampul, zona creierului responsabilă pentru formarea și stocarea amintirilor, rezultând astfel pierderi de memorie și dificultăți în procesul de învățare.

Pe lângă problemele cognitive, consumul cronic de alcool poate provoca și tulburări mentale și emoționale. Persoanele care consumă alcool în mod excesiv pe perioade îndelungate sunt mai predispuse la depresie, anxietate și alte tulburări de sănătate mintală. De asemenea, alcoolul poate afecta funcționarea neurotransmițătorilor, substanțele chimice care transmit semnalele între celulele nervoase, ceea ce poate duce la schimbări de dispoziție și comportament impulsiv. În cazurile severe, consumul cronic de alcool poate cauza encefalopatie Wernicke și sindromul Korsakoff, afecțiuni neurologice grave asociate cu deficiența de tiamină (vitamina B1).

Referitor la alcool, Amen pune niște întrebări foarte bune în cartea „Sfârșitul bolilor mintale”. Zice așa: „De ce îți aplică asistentele alcool pe piele înainte de a-ți face o injecție sau de a-ți introduce o perfuzie? Pentru a ucide bacteriile. Care este motivul pentru care alcoolul este folosit pentru a conserva specimenele moarte? Acest lucru ar trebui să te facă să te întrebi ce efect are alcoolul asupra intestinului tău.”

Exerciţiile fizice contribuie la sănătatea creierului

Exercițiile fizice au un impact semnificativ și pozitiv asupra sănătății creierului. Activitatea fizică regulată stimulează circulația sângelui, crescând astfel aportul de oxigen și nutrienți către creier. Aceasta favorizează neurogeneza, procesul de formare a noilor celule nervoase, în special în hipocamp, zona creierului asociată cu memoria și învățarea. Exercițiile fizice ajută, de asemenea, la creșterea nivelurilor de factori neurotrofici, cum ar fi BDNF (factorul neurotrofic derivat din creier), care susțin supraviețuirea și creșterea neuronilor, îmbunătățind astfel funcțiile cognitive.

Pe lângă beneficiile cognitive, exercițiile fizice au și efecte pozitive asupra sănătății mentale și emoționale. Activitatea fizică regulată poate reduce simptomele de depresie și anxietate, datorită eliberării de endorfine și alte substanțe chimice care îmbunătățesc starea de spirit. Exercițiile fizice contribuie, de asemenea, la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea calității somnului, ceea ce are un impact direct asupra sănătății mentale. 

Somnul bun, esenţial pentru a preveni declinul cognitiv

Somnul are un rol crucial în menținerea sănătății creierului. În timpul somnului, creierul trece prin procese esențiale de consolidare a memoriei, eliminare a toxinelor și reglare a funcțiilor emoționale. 

Somnul profund, în special, este important pentru consolidarea amintirilor și pentru procesarea informațiilor învățate în timpul zilei. De asemenea, somnul ajută la refacerea și repararea țesuturilor cerebrale, sprijinind astfel neuroplasticitatea – capacitatea creierului de a se adapta și de a forma noi conexiuni neuronale.

Lipsa somnului, pe de altă parte, poate avea efecte devastatoare asupra sănătății creierului. Privarea de somn afectează negativ funcțiile cognitive, cum ar fi atenția, memoria și capacitatea de rezolvare a problemelor. 

Pe termen lung, lipsa cronică de somn este asociată cu un risc crescut de dezvoltare a tulburărilor neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer. De asemenea, insuficiența somnului poate duce la dezechilibre emoționale, crescând riscul de depresie și anxietate. 

Privarea de somn interferează și cu capacitatea creierului de a elimina toxinele acumulate în timpul zilei, ceea ce poate contribui la deteriorarea celulelor nervoase și la inflamație cronică.